CONCRETIVE
Source: 566, 567
concretive. Concretive, a. of or causing concretion, uniting
---
Con‐cre″tive (?), a. Promoting concretion. Sir T. Browne.
Source: 566, 567
concretive. Concretive, a. of or causing concretion, uniting
---
Con‐cre″tive (?), a. Promoting concretion. Sir T. Browne.